Terapii șamanice

Ca să dau mai întâi o definiție de lucru, numesc șamanism conexiunea cu entitățile energetice și abilitatea de a lucra cu aceste energii.

Este o definiție foarte largă, care nu se revendică de la o tradiție anume. Am studiat șamanismul atât în zona altaică, în Republica Tuva, cât și în America.

Dacă în mod tradițional, în istoria religiilor și antropologie, se numește șamanism ceea ce practică popoarele altaice, presupunând stări de transă și conectarea cu diferite spirite, în scopuri rituale diverse, persoanele care se conectează cu entitățile energetice în zona Americilor se numesc medicine men, vindecători. Activitatea lor este orientată în special asupra restabilirii echilibrului energetic, de aici decurgând în mod natural vindecarea.

Însă atât șamanii altaici cât și cei de pe continentul american se definesc în primul rând în calitate de oameni ai cunoașterii, exploratori ai lumii nevăzute. Mereu în contact cu energiile din univers, șamanii sunt sensibili la schimbări și acționează în mod natural în direcția echilibrului.

Cum procedez eu în calitate de șaman?

Ascult profund ce este în spatele problemei evidente. Ascult cu tot corpul. Cu urechea, bineînțeles, dar de fapt cu tot corpul. Și simt unde e ceva în adâncime, unde este ceva în spatele a ceea ce enunță cuvintele. Când oamenii îmi povestesc despre ceea ce îi frământă, când explică ceea ce vor să mă întrebe, au ascult cu atenția șamanică, ca să înțeleg unde se află sursa întrebării lor.

Prin ascultare și prin întrebările pe care le pun eu însămi, caut să aflu de fapt unde e sursa problemei. Caut să aflu acest lucru în primul rând pentru mine, ca să pot lucra terapeutic.

Ca sursă a problemelor putem găsi lucruri care se pot înrădăcina în copilărie, care se accentuează continuu de-a  lungul vieții și cândva, la 30, 40, 50, 60 de ani ajung în corp sau declanșează alte probleme evidente, pe care omul nu le mai poate rezolva numai folosindu-se de cunoștințele pe care le are azi.

Eu ascult, simt, aduc conversația înapoi, repet răspunsurile pe care le primesc de la interlocutorul meu și astfel aduc la suprafață un trecut unde pot să lucrez cu adevărat, pentru că acolo se află rădăcina problemei de care cel din fața mea se plânge azi.

Înainte de a începe însă orice conversație, abordarea mea energetică începe prin a cere ajutor  ca să pot vedea și înțelege și pentru ca să scoatem la iveală și să lucrăm asupra celor mai adânci rădăcini ale acestei probleme. Nu este suficient să vezi rădăcinile, trebuie să știi să lucrezi eficient asupra lor, angajând acele resurse ale omului care se pot implica în contextul integrității acestui om.

Foarte mulți terapeuți pot vedea unde este rădăcina problemei acuzate de client și o aruncă direct în fața acestuia. Nu trebuie însă să facem acest lucru fără discernământ, ci mereu trebuie să ținem seama de persoana care se află în fața noastră.

Pentru unele persoane care nu sunt obișnuite să se uite înapoi, poate nici nu cred în vieții anterioare, este evident că nu are niciun rost să țin o prelegere despre ce înseamnă viețile anterioare și despre puterea memoriei, din moment ce eu aici și acum sunt chemată să fac o terapie.

Scopul meu este să acționez pentru ca această persoană din fața mea să fie suficient de bine pentru a putea face față problemei, suficient de capabilă pentru a se descurca .

O terapie șamanică pentru mine nu înseamnă numai timpul efectiv al întrevederii. Este mereu o muncă de făcut înainte și altă muncă de făcut după timpul alocat struct terapiei. Câteodată mult mai mult este de făcut după ce se încheie terapia.

Când aștept pe cineva la terapie, eu deschid un spațiu sacru. În clipa când fac asta sunt mult mai prezentă, trăiesc mai intens și sunt mai deschisă decât în viața de zi cu zi. Sunt mult mai atentă la tot ce mi se prezintă. Pentru terapie trebuie să folosesc toate instrumentele de detectare și am nevoie să pot fi prezentă pentru persoana din fața mea, dar, atenție, fără să mă scufund în problemele ei, fără să mă las copleșită.

Eu, ca terapeut șamanic, sunt acolo ca să sap și să simt. Atunci încep un proces de curățare. În primul rând caut, în lumea de jos și în lumea de sus, ceea ce este permis să fie curățat. .

În final ajungem la o nouă hartă, un nou drum. Deschidem o ușă dincolo de care se află o configurație complet nouă.

De aceea mi se pare foarte important să corectez atunci când după terapie cineva îmi spune: ˝mi-e mai bine˝. ˝Mai bine˝˝ este o comparație, o referință la trecut. Dar obiectivul meu este ca persoana respectivă să nu se mai raporteze la trecut. ˝Mai bine˝˝ înseamnă că ceea ce a fost, trecutul, este mai important decât prezentul, decât starea de acum, și că trecutul este în continuare referința absolută. Ceea ce mă interesează pe mine este să nu mai fie nicio referință la trecut.

De aceea întreb:  ˝Ești bine sau nu ești bine? Ești fericit sau nu? ˝

Treaba mea este să instalez acest nou fără legătură cu ce a fost. De aici începe munca clientului. Clientul trebuie să simtă că se află într-un punct cu totul nou – respectiv să nu mai simtă nevoia de a apela la starea din trecut.

Apoi, pe timp de patru săptămâni, 28 de zile, trebuie instalată această nouă hartă, prin mijlocirea unei fraze sau unui vis ce a rezultat după astfel de terapie. Cel mai cel mai frecvent apare ideea: mă simt liber. Sau mă simt ușurat. Apoi căutăm mai departe următoarele specificații.

Și, și pe urmă, cum te simți? Dacă ești ușurat, cum te simți?

În esență, despre asta este vorba într-o terapie: vreau să aud cum și de unde vine problema și să sap ca să aflu de unde vine neliniștea inițială a clientului,  de ce are el de fapt nevoie. De obicei este nevoie de iubire, respect, acceptare, apartenență. Desigur și de putere proprie, dar aceasta face parte din respect. Dacă sunt respectată, dacă cei din jur recunosc cine sunt eu și mă respectă, înseamnă că am putere.

Dacă nu mă simt respectată, dacă trebuie tot timpul să mă străduiesc, să dovedesc că am și eu o valoare, atunci nu pot să am putere.

După terapie clientul se simte altfel, vede altfel lucrurile, vede lumea altfel și raza de vedere este mult mai largă. Este cumva evident: dacă te doare, tot ce trăiești va fi filtrat prin aceste dureri.

Ceea ce fac eu este să deschid o mică fantă în întuneric, pentru ca tu să vezi lumina. Nu pot să te împing să te duci în lumină, dar poți să-ți arăt cum. Cum poți să instalezi, cum să poți să mărești această fantă, să ajungi în această lumină, în fericirea ta.

Terapia șamanică te curăță și te aduce în echilibru între bine și rău. Dacă ne e rău, vedem doar rău. Echilibru înseamnă să vedem în orice situație și binele. Și să hrănim ce este acolo bun.

Dacă identific ceva drept nociv, cer permisiunea să fie ars – adică purificat prin foc. Focul curăță – este transformatorul cel mai rapid. Tot ce pui în foc se transformă. La un foc real, chiar și cenușa este purificatoare. Cenușa este cel mai pur lucru de pe pământ – și în același timp este un fertilizator, un îngrășământ ideal: energia s-a transformat și nu mai are conotație negativă, este energia pură. Prin foc e cel mai sigur că distrugem ceva ce ne face rău și/sau nu ne dorim, și în același timp facem loc fertil pentru altceva, pentru ceea ce ne dorim.

De exemplu, dacă detectez o credință pe care o persoană o are și care îi face rău, la modul: ˝niciodată nu o să am noroc cu…˝ eu o pot ajuta pe această persoană să-și dea seama de unde vine credința, să-și dea seama că e abuzivă, dar pentru ca această credință să se desfacă total, eu rog respectiva persoană să scrie pe hârtie, cu cuvintele proprii și cu mâna proprie, acea credință. Apoi ardem hârtia – o rog să se uite cum arde și se transformă.

De multe ori aceste credințe nu dispar instantaneu din psihic, dar devii conștient de ceea ce au fost și practic le demontezi singur sau le desprinzi de ele. Aceste credințe au dispărut energetic după procesul de curățare, dar la nivel psihic ceea ce se recepționează direct este că devii conștient și pe urmă poți să lași, să te desprinzi inclusiv emoțional.

Regula de bază pentru mine ca terapeut șamanic este să îmi las egoul deoparte atunci când deschid spațiul sacru. Numai așa, oferind încredere absolută, am parte de o ghidare imensă. Cu cât practic, cu cât lucrez mai mult, cu cât mai mult crește această încredere că ceea ce fac este fix ce are nevoie omul în fața mea.

Pentru mine este absolut necesar să fiu autentică, să ascult – numai atunci urmează abundența! Nu trebuie să îmi fac griji pentru bani, ci toate eforturile mele trebuie să meargă spre autenticitate. Atunci vin oportunități și bani. Dacă eu sunt corectă cu energiile, energiile sunt corecte cu mine. Ceea ce este sigur este că tot ce este inautentic are picioare foarte scurte.

Lucrând pur energetic, pot lucra și online. Vehicul este energia. Energia și conectarea. Energia nu se disipează la distanță. Lucrul meu șamanic este la fel de activ la distanță.

Ca să pot lucra cu cineva care se află la distanță și cu care stabilesc o legătură online, eu vreau să ne conectăm bine, să respirăm împreună, să ascult povestea, să răspund, să am întrebări și, pe urmă, iar respirăm împreună. Apoi mă conectez cu alte ființe, care vin în ajutorul meu, și curăț.

E adevărat totuși că simt o persoană mai profund dacă aceasta se află în fața mea. De asta de multe ori prefer ca măcar prima întâlnire să o avem față în față. Conexiunea emoțională ajută, pe când așteptările oamenilor pot acționa ca niște blocaje.